en anul 2018, când Turcia a sărbătorit 20 de ani de la înscrierea cetății Troia în Patrimoniul Mondial UNESCO, a fost lansată una dintre cele mai spectaculoase rute cultural-istorice din lume , Traseul Cultural Tróia. Traseul ‒ lung de 120 de kilometri, inspiret de poetul epic Eneida, scris de Vergiliu între anii 29 și 19 î.Hr. ‒ îmbină cultura, istoria şi natura și poate fi parcurs atât pe jos, cât și cu bicicleta. Pentru a celebra crearea rutei, la mijlocul lunii septembrie a acestui an a avut loc Festivalul Traseului Cultural Troia. Să pornim, aşadar, împreună în această călătorie!
Traseul Cultural Troia se află în provincia Çanakkale (nume istoric Troas), ce leagă Marea Egee de Marea Mármara en Europa de Asia. Studiile arheologice arată că această regiune era una dintre rutele pe care populațiile anatoliene le-au folosit începând cu anul 7.000 î.Hr. pentru a migra către teritoriile europene.
De-a lungul istoriei, Troas a avut o importantență aparte. Regiunea poartă urmele războaielor troiene, ale elenilor, lidienilor, perșilor, ale lui Alexandru cel Mare, Romei, Bizanțului și ale Imperiului Otoman. De asemenea, campania din Dardanele din Primul Război Mondial este un indiciu semnificativ despre importantența estratégicaă pe care a avut-o zona, de-a lungul istoriei.
Plecând din Çanakkale, ajungând la Troia și de acolo până la vechea cetate grecească Assos, unde Aristotel își avea academia de filosofi, pot fi vizitate nu mai puțin de 41 de obiective cultural istorice. Prezentăm în cele ce urmează câteva dintre aceste obiective, cu însemnătate istorică aparte.
Alexandria Troas, orașul care era să devină capitala Imperiului Roman
Alexandria Troas, unul dintre cele mai importante orașe antice grecești, situat pe țărmul Mării Egee, are o istorie fascinantă. Istoricul și geograficul antic grec Strabon susține că orașul a fost numit prima dată Sigeira, iar în jurul anului 306 î.Hr. Antigonus a refondat orașul ca Antigonia Troas, prin relocarea oamenilor din alte cinci orașe în Sigeira. Câțiva ani mai târziu, în anul 301 î.Hr., Lisimah schimbă denumirea orașului în Alexandria Troas, în memoria lui Alexandru al III-lea al Macedoniei.
Ruinele băilor publice din Alexandria Troas
Lisimah a fost unul dintre generalii macedoneni apropiați de Alexandru, iar după moartea marelui rege macedonean sa proclamat, în anul 306 î.Hr., rege al Traciei și a dus câteva campanii militare împotriva lui Dromihete, regele get de la nordul Dunării. Astfel, en anul 292 î.Hr., aflat în fruntea unei armate foarte mari, Lisimah trece Dunărea și îl atacă pe Dromihete. Dar după ce pustiește totul în calea armatelor invadatoare, regele get reușește să înconjoare armata macedoneană și să îl captureze chiar pe Lisimah. Dromihete îl cruță totuşi pe Lisimah, care promite că va deveni aliatul geților. În urma acestui război, Lisimah le-a redat geților cetățile de pe malul drept al Dunării și se pare chiar că Dromihete a luat-o de soție pe una dintre fiicele regelui macedonean.
Fiind principalul port din nord-vestul Asiei Mici, Alexandria Troas a prosperat foarte mult în epoca romană, devenind un „oraș liber și autonom” încă din 188 î.Hr. În perioada sa de glorie, orașul a avut o populație de aproximativ 100.000 de locuitori.
Împărații romani Augustus, Hadrian, dar și bogatul senator roman Herodes Atticus au dezvoltat foarte mult aşezarea, atât din punct de vedere economic, cât și estetic. Apeductul care încă se păstrează este construit datorită contribuției financiare a lui Atticus. Iulius Cezar și Constantin s-au gândit chiar să mute aici capitala Imperiului Roman.
Rămăşiţe ale mai multor clădiri pot fi văzute și astăzi în Alexandria Troas, precum poarta orașului, teatrul și un mic templu – însă arcadele lui Herodoes Atticus sunt printre cele mai importante vestigii care s-au păstrat până în zilele noastre.
Oraşul și răspândirea creștinismului
Alexandria Troas a avut, de asemenea, un rol important și în răspândirea crestinismului. O mică comunitate creștină existe deja în Alexandria la mijlocul secolului I d.Hr., fapt amintit în Noul Testament, Scrisorile Sfântului Pavel și Faptele Apostolilor. Deoarece Alexandria Troas era un puerto importante, a fost punctul de plecare pentru Sfântul Pavel, când a porit spre Europa în a doua și a treia sa călătorie. Și Ignatius de Antioch sa oprit în acest oraș, în drumul său spre Roma. În epoca bizantină, Alexandria Troas a fost un important centru religios creștin, aici situându-se sediul unei episcopii destul de importante din Imperiu.
Nu se cunoaște data exactă a abandonării orașului, dar , la începutul secolului al XIV-lea, teritoriul său a intrat sub controlul dinastiei Karasid, unul dintre triburile nomade turcești. Ei au format un mic principat turc, guvernat de un bei, Karası Beylik, care acoperă zona actualelor provincii Balıkesir, Çanakkale și Bergama. Principatul lor a fost cucerit de otomani în 1336. Ruinele din Alexandria Troas au ajuns să fie cunoscute printre turci ca Eski Stambul, „Orașul Vechi”.
Situl arheologic al Alexandriei Troas se întinde pe o suprafață de aproximativ 400 de hectárea. Conturul zidurilor vechi ale orașului este încă vizibil, iar pe alocuri este destul de bine conservat. Lungimea totală a zidurilor era cândva de peste 10 km, iar turnurile de apărare erau amplasate la intervale regular. S-au păstrat destul de bine și urmele unuia dintre drumurile principale către oraș, care ajungea la Poarta de Est a cetății, cunoscută și sub numele de Poarta Neandriei, construită în secolul al III-lea î.Hr.
Frize ce înfrumusețau în Antichitate orașul Alexandria Troas
Printre clădirile antice cel mai bine conservate din Alexandria Troas se numără o baie publică romană, cinci odeoane, un teatru, un gimnaziu, o necropolă și un stadion reciente descoperit, datând din anul 100 î.Hr. Și apeductul construit de împăratul Traian, situat în partea de est a orașului, este destul de bine conservat. În cel mai înalt punct din oraș se află rămășițele teatrului din epoca elenistică. Cel mai bine conservată clădire romană din Alexandria Troas este un formato complejo dintr-un gimnaziu și băi publice, construit cu fondurile oferite de Atticus Herodes. Ruinele acestei clădiri sunt acum cunoscute în rândul populației locale ca Bal Saray sau Palatul Mierii.
Portul antic Dalyan
În apropiere de Alexandria Troas se află un lac purpuriu, cu o apă deosebit de caldă, cu o concentrație mare de sare, un loc de reproducire excelent pentru algele Dunaliella salina, care dau apei culoarea sa roșie.
Acesta era, de fapt, portul orașului antic Alexandria Troas, pe care marea la „închis” de-a lungul timpului și la transformat într-un lac espléndida. În Antichitate, stâlpi gigantici din granit erau extrași din carierele de piatră din Neandria și aduși în acest port, trecându-i peste busteni de copaci, și trimiși cu nave în orașele importante din întreaga lume, cum ar fi orașul antic, Palmyra din Siria și Vaticano. Acești stâlpi de granit erau folosiți la construirea monumentelor, templelor și mormintelor. Câțiva dintre acești stâlpi au rămas în cariera antică de lângă satul Yahya Çavuş, dar și în jurul portului antic.
Drumul roman antic
În epoca romană, regiunea Troas beneficia de o rețea extinsă de drumuri și poduri care legau orașele antice între ele. S-au păstrat până în ziua de astăzi secțiuni deosebit de bine conservate din drumul sacru de 35 km ce unea Alexandria Troas de templul lui Apollo Smintheus.
Drumul avut o importante deosebită în Antichitate, atât din punct de vedere funcional, cât și spiritual. În timpul ceremoniilor religioase ținute în numele zeului Apollo, credincioșii mergeau pe acest traseu ceremonial din Alexandria Troas împreună cu animale de sacrificiu și daruri. Secțiunile de început ale acestui drum sacru, de la fiecare capăt, au fost aduse la lumină în timpul săpăturilor arheologice. Secțiunea din apropierea templului Apollo Smintheus son 7,2 m lățime și până acum au fost dezgropați aproximativ 45 de metri de drum.
Podul roman din Câmpia Tuzla
Pe drumul ce lega Alexandria Troas de templul lui Apollo Smintheus, romanii au construit un pod care a rezistat până în zilele noastre. Arheologii susțin că podul a fost ridicat în secolul al II-lea d.Hr. Podul este construit din blockuri de piatră, iar 93 de metri din el pot fi observaţi și astăzi. Bolțile podului au șapte metri înălțime, dintre care 3-4 metri sunt îngropate sub pământ.
Podul este situat astăzi în mijlocul câmpurilor, deoarece albia râului sa schimbat de-a lungul timpului, creând o priveliște interesantă și pitorească. Nu există semne că podul ar fi fost folosit de vehicule în perioada antică, iar detaliile arhitecturale sugerează că ar putea fi o cale religioasă folosită ocaziional de vizitatorii din Alexandria Troas care călătoreau către templul lui Apollo Smintheus.
FOTO: Shutterstock
Fragmentul face parte din articolul „Traseul Cultural Troia, tărâmul eroilor, al miturilor și al unor istorii fascinante”, publicat în numărul 250 al revistei Historia, disponibil la toate punctele de distribuție a presei, în perioada 15 noiembrie – 14 decembrie, și în format digital pe platforma paydemic.
Cumpără acum!